Obiceiuri la trecerea dintre ani

Cel puţin ca formă de amuzament, asta în cazul în care nu faci parte din categoria persoanelor care cred cu adevărat în superstiţii, cumpăna dintre ani poate fi un moment pe care să-l marchezi cu ceva mai mult decât o şampanie şi artificii.

În afară de alegerea uneori chinuitor de lungă a hainelor pe care să le porţi, a locului şi a persoanelor cu care să sărbătoreşti evenimentul, mai sunt şi mici obiceiuri sau superstiţii care pot adăuga sare şi piper.
-->
1. Un articol de lenjerie intimă roşu, un sutien, o pereche de chiloţi sau un portjartier aduc noroc în anul care vine şi sunt un semn de prosperitate. Dacă nu, este suficient să te îmbraci cu haine noi ori nepurtate.

2. Banii pe care să îi ţii în buzunar deschid calea către o situaţie financiară bună şi aduc oportunităţi de a-ţi creşte veniturile.

3. Dacă în secundele de trecere din vechiul în noul an îţi săruţi partenerul, relaţia dintre voi va fi una plină de dragoste şi pasiune, de aceea e bine ca dacă ai planuri serioase legate de cuplul vostru, să nu ratezi momentul şi să-l transformi într-unul romantic.

4. Este bine să nu intri în noul an cu datorii neachitate, pentru că asta ar putea atrage pagube financiare şi lipsuri materiale. Nici să dai bani în zilele de 31 decembrie sau 1 ianuarie – nu cred că îţi doreşti să ţi se scurgă banii printre degete în următoarele douăsprezece luni...

5. Nu uita ca la 12 noaptea să ţii în mână ce-ţi doreşti mai mult anul următor (sau măcar să ţii o mână pe el...). Dacă sunt bani, o să-ţi meragă bine cu banii tot anul, dacă e partenerul, veţi avea o relaţie minunată şi înfloritoare, dacă e paharul de şampanie e clar că o s-o ţii tot într-o distracţie.

6. O crenguţă de vâsc pe masă sau atârnată deasupra uşii aduce noroc pe toate planurile.

7. Nu înlocui calendarul înainte să se termine anul, aduce ghinion, şi nici nu rupe ultima filă înainte de miezul nopţii.

8. Chiar dacă coşul de gunoi e plin ochi, nu îl arunca în prima zi din an şi nici altceva din casă. Este de preferat să intre în casa ta obiecte sau persoane decât să iasă. Prima persoană care-ţi intră pe uşă e bine să fie un bărbat brunet. Dacă e blond sau roşcat sau primeşti o femeie, nu e semn bun.

9. Nu spăla în prima zi a noului an şi este bine ca locuinţa să fie cât mai curată.

10. Dacă eşti nemăritată, împrumută o verighetă şi poart-o pe inelarul de la mâna stângă, aşa îţi poţi visa viitorul soţ (dacă apuci să dormi spre dimineaţă).

11. Însă de departe cel mai bun lucru pe care poţi să-l faci este să-ţi notezi pe o listă toate lucrurile pe care doreşti sau să le ai şi să o porţi la tine în noaptea de Revelion. Apoi, s-o reciteşti cât mai des şi îţi doresc ca de fiecare dată să mai bifezi una dintre realizări, pas cu pas.

Traditii si obiceiuri de Craciun - Ignatul

In data de 20 decembrie sarbatorim Ignatul, taierea porcului. Aceasta traditie de sacrificare a porcului in ziua de Ignat este o practica din vremuri foarte vechi, care dainuie si cred ca va dainui mereu in datinile romanilor.


Ca fiecare sarbatoare romaneasca, si Ignatul este o sarbatoare plina de obiceiuri, legende si superstitii. Se spune ca in noaptea dinaintea Ignatului porcul isi viseaza cutitul sau se viseaza cu margele rosii la gat.  O alta legenda spune ca in aceasta noapte vrajitoarele umbla sa ia belsugul casei, de aceea se presara mei si sare imprejurul ei, al hambarelor si al curtii.

Se spune ca ziua de Ignat este aceeasi cu ziua zeitatii solare celebrate in antichitate, care moare pentru a renaste peste cateva zile, drept pentru care se fac sacrificii animaliere.


Ziua in care se taie porcul este un moment de sarbatoare in familie. Se spune ca in aceasta zi, daca cei saraci nu au un porc, trebui sa taie alt animal sau o pasare, caci se spune ca daca vei vedea sange curgand iti va merge bine.

Ziua de Ignat incepe de dimineata, cand gospodarii vor scoate animalul de sacrificiu in curte si vor pregati locul special unde porcul urmeaza a fi parjolit dupa taiere. Se spune ca nu este bine ca printre cei care asista la taierea porcului sa fie persoane miloase, caci atunci porcul va muri greu si carnea lui nu va mai fi la fel de buna.

Dupa ce porcul a fost parlit intreg, se va incepe transarea si impartirea organelor si a carnii. Gospodina va separa slanina, carnea, organele, picioarele si capul pentru a le prepara.  Slanina se sareaza, carnea se separa in functie de preparatul culinar pentru care este destinata: sarmale, fripturi, pomana porcului. Dupa taiere se bea tuica fiarta si vin, iar mai apoi, dupa ce treaba in gospodarie este gata, se serveste pomana porcului, bucatele de carne proaspat taiata si prajita in propria grasime.

In ziua de Ignat nu se lucreaza. Exista o serie de superstirii pe care cei din mediul rural le tin si astazi. Daca cineva lucreaza in ziua de Ignat se spune ca va cadea bolnav si va avea convulsii, la fel ca porcul cand este taiat.

In ajun de Ignat se fierbe grau din care mananca toti cei din casa, iar ce ramane se da pasarilor a doua zi in zori.

Un obicei este acela ca dupa transarea porcului sa se caute sa se vada daca in inima este sange ramase si inchegat, caci daca da, asta inseamna ca proprietarul va avea noroc la bani.

In unele locuri untura de porc negru este folosita la vraji. De asemenea, cei care erau banuiti ca vor ajunge strigoi erau unsi cu untura de porc negru.


Untura de porc mai are o alta intrebuintare, si anume de boboteaza, femeile duc o parte din aceasta la preot pentru sfintire, iar apoi o pastreaza pentru a unge pe cei care sufera de junghiuri si dureri de picioare.

O alta superstitie de Ignat este crucea pe care o fac bunicii pe fruntea nepotilor cu sange de porc, pentru a fi feriti de boli.

Dupa ziua de Ignat si pana la Craciun femeilor le este interzis sa toarca.

In alte tari, taierea porcului nu este o traditie si nu este tinuta la acelasi rang inalt in preparatele culinare de Craciun. In Anglia, Franta si Germania sunt onorate gasca si curcanul, in Italia orezul cu pui, in Spania un preparat asemanator cu nuga (turron). Doar in tarile scandinave, pe langa carnea de ren si de miel, este adusa la masa si costita afumata de porc. In Rusia, borsul este la mare cinste. Insa, nicaieri in emisfera nordica nu se acorda atata importanta porcului, ca aminal de sacrificiu, si pare sa nu existe traditii atata de vechi cu privire la masa de Craciun ca in Romania.
Toate aceste traditii romanesti cu taierea porcului si pregatirile pentru a avea o masa de Craciun in belsugata se simt mai cu ardoare de cei care locuiesc sau au rude in sate.