sâmbătă, 17 decembrie 2011

Traditii si obiceiuri de Craciun - Ignatul


Traditii si obiceiuri de Craciun - Ignatul

In data de 20 decembrie sarbatorim Ignatul, taierea porcului. Aceasta traditie de sacrificare a porcului in ziua de Ignat este o practica din vremuri foarte vechi, care dainuie si cred ca va dainui mereu in datinile romanilor.


Ca fiecare sarbatoare romaneasca, si Ignatul este o sarbatoare plina de obiceiuri, legende si superstitii. Se spune ca in noaptea dinaintea Ignatului porcul isi viseaza cutitul sau se viseaza cu margele rosii la gat.  O alta legenda spune ca in aceasta noapte vrajitoarele umbla sa ia belsugul casei, de aceea se presara mei si sare imprejurul ei, al hambarelor si al curtii.

Se spune ca ziua de Ignat este aceeasi cu ziua zeitatii solare celebrate in antichitate, care moare pentru a renaste peste cateva zile, drept pentru care se fac sacrificii animaliere.


Ziua in care se taie porcul este un moment de sarbatoare in familie. Se spune ca in aceasta zi, daca cei saraci nu au un porc, trebui sa taie alt animal sau o pasare, caci se spune ca daca vei vedea sange curgand iti va merge bine.

Ziua de Ignat incepe de dimineata, cand gospodarii vor scoate animalul de sacrificiu in curte si vor pregati locul special unde porcul urmeaza a fi parjolit dupa taiere. Se spune ca nu este bine ca printre cei care asista la taierea porcului sa fie persoane miloase, caci atunci porcul va muri greu si carnea lui nu va mai fi la fel de buna.

Dupa ce porcul a fost parlit intreg, se va incepe transarea si impartirea organelor si a carnii. Gospodina va separa slanina, carnea, organele, picioarele si capul pentru a le prepara.  Slanina se sareaza, carnea se separa in functie de preparatul culinar pentru care este destinata: sarmale, fripturi, pomana porcului. Dupa taiere se bea tuica fiarta si vin, iar mai apoi, dupa ce treaba in gospodarie este gata, se serveste pomana porcului, bucatele de carne proaspat taiata si prajita in propria grasime.

In ziua de Ignat nu se lucreaza. Exista o serie de superstirii pe care cei din mediul rural le tin si astazi. Daca cineva lucreaza in ziua de Ignat se spune ca va cadea bolnav si va avea convulsii, la fel ca porcul cand este taiat.

In ajun de Ignat se fierbe grau din care mananca toti cei din casa, iar ce ramane se da pasarilor a doua zi in zori.

Un obicei este acela ca dupa transarea porcului sa se caute sa se vada daca in inima este sange ramase si inchegat, caci daca da, asta inseamna ca proprietarul va avea noroc la bani.

In unele locuri untura de porc negru este folosita la vraji. De asemenea, cei care erau banuiti ca vor ajunge strigoi erau unsi cu untura de porc negru.


Untura de porc mai are o alta intrebuintare, si anume de boboteaza, femeile duc o parte din aceasta la preot pentru sfintire, iar apoi o pastreaza pentru a unge pe cei care sufera de junghiuri si dureri de picioare.

O alta superstitie de Ignat este crucea pe care o fac bunicii pe fruntea nepotilor cu sange de porc, pentru a fi feriti de boli.

Dupa ziua de Ignat si pana la Craciun femeilor le este interzis sa toarca.

In alte tari, taierea porcului nu este o traditie si nu este tinuta la acelasi rang inalt in preparatele culinare de Craciun. In Anglia, Franta si Germania sunt onorate gasca si curcanul, in Italia orezul cu pui, in Spania un preparat asemanator cu nuga (turron). Doar in tarile scandinave, pe langa carnea de ren si de miel, este adusa la masa si costita afumata de porc. In Rusia, borsul este la mare cinste. Insa, nicaieri in emisfera nordica nu se acorda atata importanta porcului, ca aminal de sacrificiu, si pare sa nu existe traditii atata de vechi cu privire la masa de Craciun ca in Romania.
Toate aceste traditii romanesti cu taierea porcului si pregatirile pentru a avea o masa de Craciun in belsugata se simt mai cu ardoare de cei care locuiesc sau au rude in sate.

vineri, 16 decembrie 2011

Colinde Irina Loghin si Alesis - Sus Boieri Nu Mai Dormiti

Colinde Irina Loghin si Alesis - Sus Boieri Nu Mai Dormiti

Colinde Irina Loghin si Alesis - Leganelu lui Isus

Colinde Irina Loghin si Alesis - Leganelu lui Isus

Colinde Irina Loghin si Alesis - Astazi S-a Nascut Hristos

Colinde Irina Loghin si Alesis - Astazi S-a Nascut Hristos

Colinde Irina Loghin si Alesis - Trei Crai De La Rasarit

Colinde Irina Loghin si Alesis - Trei Crai De La Rasarit

Uraturi - Plugusorul Romanesc

-->

Uraturi - Plugusorul Romanesc

Plugusorul este un obicei general, practicat de romani cu prilejul Anului Nou.Plugusorul se recita din casa-n casa in Ajunul Anului nou, seara, sau pana in dimineata Anului Nou. Era practicat de copii sau adolescenti, ca si acum. Dar se spune ca, mai demult, il practicau numai barbatii in puterea varstei.


Aho, aho, copii si frati,
Stati putin si nu mânati
Si cuvântul mi-ascultati:

Am plecat sã colindãm
Pe la case sã urãm,
Plugusorul românesc
Obiceiul strãmosesc.

Vã urãm cum se cuvine,
Pentru anul care vine:
Holde mari
Cu bobul des,
Si pe creste
Si pe ses!

Câte mere în livezi
Atâtea vite-n cirezi;
Câtã apã în izvoare
Atâta lapte-n titare;

Sã ne fie-ndestulatã,
Casa toatã,
Tara toatã!

Ia mai mânaþi, mãi flãcãi!
Si strigati cu totii, mãããi!

Hããããi,hãããããi!

La Anul si La Multi Ani!


joi, 15 decembrie 2011

Versuri colinde de Craciun - Astazi s-a nascut Hristos

Versuri colinde de Craciun - Astazi s-a nascut Hristos

Astazi s-a nascut Hristos
Mesia chip luminos
Laudati si cantati
Si va bucurati!!!!!!

Mititel infasatel
In scutec de bumbacel
Laudati si cantati
Si va bucurati

Neaua ninge
Nu-l atinge
Vantul bate
Nu-l razbate
Laudati si cantati
Si va bucurati!!!!!!!

Si de acum
Pana-n vecie
Mila domnului sa fie
Laudati si cantati
Si va bucuratï!!!!!!


Începând cu noaptea de 23 spre 24 Decembrie, de la miezul nopţii şi până la revărsatul zorilor, uliţele satelor răsuna de glasul micilor colindători. Cu traista după gât, cu băţul în mână şi căciula pe urechi, colindătorii merg din casă-n casă strigand vrsurile colindelor invatate din timp

miercuri, 14 decembrie 2011

Versuri colinde de Craciun - Buna dimineata la Mos Ajun

Versuri colinde de Craciun - Buna dimineata la Mos Ajun

Buna dimineata la Mos Ajun!
Am venit si noi o data,
La un an cu sanatate,
Domnul sfant sa ne ajute,
La covrigi si la nuci multe.

Buna dimineata la Mos Ajun!
Aceasta seara este pentru noi
Cea mai frumoasa dintre sarbatori
Caci noi cu totii venim acum
A va ura de Mos Ajun

Buna dimineata la Mos Ajun!
Ne dati,ne dati,ne dati ori nu ne dati?
Si la anul sa venim
Sanatosi sa va gasim

Ne dati,ne dati,ne dati ori nu ne dati?
Buna dimineata la Mos Ajun!

Începând cu noaptea de 23 spre 24 Decembrie, de la miezul nopţii şi până la revărsatul zorilor, uliţele satelor răsuna de glasul micilor colindători. Cu traista după gât, cu băţul în mână şi căciula pe urechi, colindătorii merg din casă-n casă şi strigă la ferestrele luminate:
"Bună dimineaţa la Moş Ajun"

Traditii si obiceiuri de Craciun


Traditii si obiceiuri de Craciun

Obiceiuri de Craciun - Colindele

Începând cu noaptea de 23 spre 24 Decembrie, de la miezul nopţii şi până la revărsatul zorilor, uliţele satelor răsunau de glasul micilor colindători. Cu traista după gât, cu băţul în mână şi căciula pe urechi, colindătorii merg din casă-n casă şi strigă la ferestrele luminate: "Bună dimineaţa la Moş Ajun"
Cu acest prilej gazda le împarte colindeţe: covrigi, nuci, mere, colăcei de făină frământaţi şi copţi chiar în acea seara a Ajunului.
În ajunul Crăciunului, ca şi în ajunul Anului Nou, în toate provinciile româneşti, copiii formează grupuri şi pornesc pe la casele gospodarilor cântând cântece ce au refrenuri ca: "Florile dalbe", "Lerui ler", "Ziurel de ziuă", ori "Valerim" şi "Veler Doamne".
În afară de seara mare a colindelor se mai colindă şi în seara Sfântului Vasile, paralel cu Pluguşorul sau Uratul.

Obiceiuri de Craciun - Vicleimul

În unele locuri, în noaptea Crăcinului putem întâlni şi cântarea religioasă cunoscută sub numele de Vicleimul sau Irozii, la care participă copiii. Această dramă religioasă ne înfatişează misterul Naşterii Domnului în toate etapele sale. Personajele dramei sunt Irod şi ceata sa de Vicleimi, un ofiţer şi soldaţi îmbracaţi în portul ostaşilor români, trei crai sau magi: Melchior, Baltazar şi Gaspar, un cioban, un prunc şi, în unele părţi, o paiaţă.
Vicleimul apare la noi pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Originea lui este apuseană şi se leagă de misterul celor trei magi ai evului mediu. Introdus de timpuriu în Germania şi Ungaria, a pătruns la noi prin saşii din Transilvania.
Din prima formă a Vicleimului, prezentarea magilor şi dialogul lor, s-au dezvoltat pe rând, prin activitatea micilor cărturari, trei tipuri principale, în cele trei mari ţinuturi: Muntenia, Moldova şi Ardeal.
Alături de partea religioasă a Irozilor, s-a dezvoltat mult timp, poate chiar şi astăzi, partea profană - jocul păpuşilor.

Obiceiuri de Craciun - Capra

Începând cu Ignatul şi sfârşind cu zilele Crăciunului, prin alte părţi începând cu zilele Crăciunului, iar prin altele obişnuindu-se numai în ziua de Sfântul Vasile, există obiceiul ca flăcăii să umble cu ţurca, capra sau brezaia.
Ca şi la celelalte jocuri cu măşti practicate în timpul sărbătorilor de iarnă, şi în jocul caprei şi-au făcut loc, pe lângă măştile clasice (capra, ciobanul, ţiganul, butucarul), măştile de draci şi moşi care, prin strigăte, chiote, mişcări caraghioase, măresc nota de umor şi veselie, dând uneori o nuanţă de grotesc.
Jocul "caprei" (uciderea, bocirea, înmormântarea, învierea) a fost la origine, desigur, un ceremonial grav, un element de cult. În cadrul sărbătorilor agrare, jocul a devenit un ritual menit să aducă rodnicie anului care urmează, spor de animale în turmele păstorilor, succesul recoltelor - invocat şi evocat de boabele care se aruncau de gazdă peste cortegiul "caprei".
Obiceiul pare că îşi are originea în cele ale romanilor şi elinilor: fie în jocurile şi cântecele desfăşurate în jurul altarelor păgâne de preoţii sau cântăreţii travestiţi în dobitoace cu ocazia sărbătorilor date pentru cinstea zeilor, ori în versurile satirice contra generalilor ce repurtau vreun triumf, fie în amintirile vagi despre dansurile cunoscute la greci sub numele unor păsări răpitoare.
Capra joacă după fluier, iar la terminare unul din flăcăi, apropiindu-se de masa unde sunt membrii familiei, începe să vornicească. Flăcăii joacă pe stapâna casei, pe fete şi chiar servitoare, dacă sunt acasă, şi apoi se îndepărtează mulţumind.

Obiceiuri de Craciun - Steaua

De la Crăciun şi până la Bobotează, copiii umblau cu steaua, un obicei vechi ce se întalneşte la toate popoarele creştine. Acest obicei vrea sa amintească steaua care a vestit naşterea lui Isus şi i-a călăuzit pe cei trei magi.
Cântecele despre stea provin din surse diferite: unele din literatura bizantină ortodoxă, altele din literatura latină medievală a Bisericii Catolice, câteva din literatura de nuanţă Calvină şi, multe din ele, din tradiţiile locale.
Micul cor al stelarilor, care intră în casă în zilele Crăcinului, cântă versuri religiose despre naşterea lui Isus: "Steaua sus răsare"; "În oraşul Vitleem"; "Trei crai de la răsărit".

Obiceiuri de iarna - Buhaiul

Buhaiul, numit în Ialomiţa şi în sudul Moldovei ”buga”, era un vas de lemn de forma unei putinici, cu fundul acoperit cu piele de capră sau de oaie, bine întinsă şi legată cu un cerc sau strânsă cu o frânghie. Prin mijlocul acestei piei trece o şuviţă de păr de cal fixată în interior cu un nod sau cu băţ trecut printr-un laţ. Gura vasului este deschisă. Unul din flăcăi ţinea buhaiul, iar altul, cu degetele muiate în borş, în apă cu sacâz sau numai în apă, trăgea şuviţa de păr, producând un zgomot surd, întărit de cutia de rezonanţă a vasului. Cuvântul buhai a ajuns la noi, probabil, prin imtermediul limbilor slave: rus. - bugai, pol. - buhai, ceh. - buga, cum se spune în Ialomiţa şi în sudul Moldovei. Obiectul menit să imite mugetul taurului, simbol al fertilităţii, a fost cândva răspândit în întreaga Europă. La cehi este cunoscut şi azi sub numele de bukal sau bukaci, denumirea fiind în legătură cu zgomotul pe care îl face. La unguri se numeşte burgato, tot o denumire onomatopeică. La germani se numeşte Rummeltop sau Brummtorf, tot după zgomotul pe care îl face (torf înseamnă oala de pământ, de lut). Obiceiul a dispărut demult în Europa apuseană şi, acolo unde mai există, şi-a pierdut sensul tradiţional şi este practicat mai mult ca un joc de copii.

marți, 13 decembrie 2011

Poezii pt mos Craciun - Scrisoare


Poezii pt mos Craciun - Scrisoare


A venit vremea cand cei mici trebuie sa invete poezii pe care sa i le spuna lui Mos Craciun, pt care acesta sa-i
rasplateasca cu multasteptatele cadouri........
Iata una foarte draga mie...

Scrisoare

Mos Craciune, toti imi spun
Ca esti darnic si esti bun.
Eu iti scriu de mai-nainte
Ca-s un baietel cuminte,

Si-ti mai scriu, asa, sa stii,
Ca eu nu-ti cer jucarii,
Cum ti-ar cere alti copii -
Însa nu m-as supara

Daca tot mi-ai da ceva!
Daca vrei, da-mi o placuta,
Ca mi-am spart-o pe cea veche,
Ada, pentru pisicuta,
Motocel ros la ureche.

Lui bunicu - o lulea -
C-a pierdut-o, saracutu'
Poate-aduci vreun os lui Cutu?
Poate ai vreo acadea?

Lui Danut cel mititel,
Care plange-n copaita,
Sa-i aduci un covrigel
Noapte buna! Niculita.

Poezii pt Mos Craciun - Uite, vine Mos Craciun de Otilia Cazimir

Poezii pt Mos Craciun - Uite, vine Mos Craciun de Otilia Cazimir



Prin nameti, in fapt de seara,
A plecat catre oras
Mos Craciun c-un iepuras
Înhamat la sanioara.

Drumurile-s troienite,
Noaptea vine, gerul creste...
Cu urechile ciulite
Iepurasul se grabeste.

Uite-o casa colo-n vale,
Cu ferestre luminate.
Mosul s-a oprit din cale,
Cu toiagu-n poarta bate:

- Buna seara, buna seara!
Iaca, vin cu sanioara
Si cu daruri proaspete.
Bucurosi de oaspete?

- Bucurosi, bucurosi,
Striga glasuri de copii.
Mosule, de unde vii?
- Iaca, vin din mosi-stramosi,
Încarcat cu jucarii!

Noapte rece si albastra.
Ies copiii la fereastra,
Sa se uite cum coboara,
Prin troianul urias,
Mos Craciun c-un iepuras
Înhamat la sanioara.

Poezii pt Mos Craciun - In seara de Craciun de George Cosbuc

Poezii pt Mos Craciun -  In seara de Craciun de George Cosbuc

Afara ninge linistit,
În casa arde focul;
Iar noi pe lânga mama stând,
Demult uitaram jocul.
E noapte, patul e facut,
Dar cine sa se culce?
Când mama spune de Iisus
Cu glasul rar si dulce.
Cum s-a nascut Hristos în frig,
În ieslea cea saraca,
Cum boul peste el sufla
Caldura ca sa-i faca.
Cum au venit la ieslea lui
Pastorii de la stâna
Si îngerii cântând din cer,
Cu flori de mar în mâna.

Versuri uraturi - Plugusorul pt copii

Versuri uraturi - Plugusorul pt copii


Pt cei mici care nu pot si nu au rabdare sa invete un plugusor lung si cu tente umoristice avem varianta usoara si scurta.

Aho,aho copii si frati
Stati putin si nu minati
Linga boi v-alaturati
Si cuvintu-mi ascultati!
Miine anu' se-noieste
Plugusorul se porneste
Si incepe a ura
Pe la case-a colinda.
Iarna-i grea,omatu-i mare
Semne bune anu' are!
Semne bune de belsug
De pe brazda de sub plug.
Ia mai minati mai flacai si sunati din zurgalai:
Haaaai-hai!
La anul si la multi ani!

Uratura cu umor

Uratura cu umor

Aho, aho, de anul nou
Vă urăm de prin nămeţi
S-aveţi apă ca să beţi,
Să glumiţi cu multă vervă,
Să mâncaţi fără rezervă!


Iarnă e, şi-afară-i frig,
Dar guvernu-i cel mai “big”,
Şi sperăm că “Boc forever”
Ne-o pofti măcar c-un leber,
Şi-om avea zile cu plată,
Ca să mai votăm o dată.
Ne-o pofti pe nepoftite
La salarii nesimţite,
Iară dragii pensionari
Or pofti la bugetari,
Şi de-o fi concediere,
În loc de conciliere,
Credem că este frumos
Să ne punem pene-n dos,
Să ieşim cu ele afară
C-am fost traşi iarăşi pe sfoară,
În cinci ani a câta oară?

Iar de treceţi de Crăciun
Vă dorim un an mai bun,
Şi de nu ar fi sinistru,
Să ajungeţi chiar ministru,
De ce nu, la Apărare,
Semne bune anul are…
Lucru’ acum perfect posibil,
Până ieri neverosimil.

Şi vă mai dorim oral
Un stomac bicameral.
Să trăiţi în beneficiu
Împreună cu Patriciu,
Ceilalţi, noi, să stăm aici,
Tot cu-n Mare Licurici
Să o sugem pe-ndelete,
De păcate să ne ierte.
Iar pentru c-am fost cuminţi,
Vom mai strânge-un pic din dinţi,
Şi-acceptăm c-a fost erată,
Dar şi-aşa mai vrem o dată.

La anul şi la mulţi ani,
Şi un cont preaplin cu bani!

O uratura cu aspecte tragico comice din politica si din viata romanilor si sa speram ca la anul sa schimbam versurile uraturii in alte culori, ca de cele portocalii ne-am saturat.





Colinde Stefan Banica jr. - Mos craciun cu plete dalbe

Colinde Stefan Banica jr. - Mos craciun cu plete dalbe

Colinde Stefan Hrusca - Sfanta-i Seara De Craciun - versuri

Colinde Stefan Hrusca - Sfanta-i Seara De Craciun - versuri

Haide gazda si te scoala,
Nu mai sta cu masa goala,
Sfanta-i Sara de Craciun.

C-au ajuns colindatorii,
In tarnat, pa dunga scarii
Sfanta-i Sara de Craciun.

Si de-amu' or si in tinda,
Prinde gazda flori la grinda,
Sfanta-i Sara de Craciun.

Si pa masa ar si bine
Sa pui cinci uiegi mai pline,
Sfanta-i Sara de Craciun.

Sa ne-ajunga de cinstire,
La multi ani cu fericire!
Sfanta-i Sara de Craciun.

Colinde Victor Socaciu - Leru-i Ler

Colinde Victor Socaciu - Leru-i Ler:

luni, 12 decembrie 2011

Versuri colinde - Din an in an

Versuri colinde - Din an in an

Din an in an sosesc mereu
La geam cu Mos Ajun,
E ger cumplit, e drumul greu,
Da-i obicei strabun.


Azi cu stramosii cant in cor
Colindul sfant si bun.
Tot mos era si-n vremea lor
Batranul Mos Craciun.


E sarbatoare si e joc
In casa ta acum,
Dar sunt bordeie fara foc
Si maine-i Mos Craciun.


Si-acum te las, fii sanatos
Si vesel de Craciun,
Dar nu uita, cat esti voios
Romane sa fiï bun

Acest colind denumit si Cantec de Craciun aminteste cu blandete de periada copilariei cand eram nevoiti sa invatam acest colind in scoli, acum imi este drag.

duminică, 11 decembrie 2011

Versuri colinde - Steaua


Versuri colinde - Steaua

De la Craciun si pâna la Boboteaza copiii umbla cu steaua, un obicei vechi ce se întâlneste la toate popoarele crestine.
Acest obicei vrea sa aminteasca de steaua care a vestit nasterea lui Isus si i-a calauzit pe cei trei magi.





Steaua sus rasare
Ca o taina mare
Steaua straluceste
Si lumii vesteste
Si lumii vesteste

Ca astazi Curata
Preanevinovata
Fecioara Maria
Naste pe Mesia
Naste pe Mesia

Magii cum zarira
Steaua si pornira
Mergand dupa raza
Pe Hristos sa-l vaza
Pe Hristos sa-l vaza

Si daca pornira
Indata-L gasira
La Dansul intrara
Si se inchinara
Si se inchinara

Cu daruri gatite
Lui Hristos menite
Luand fiecare
Bucurie mare
Bucurie mare

Care bucurie
Si aici sa fie
De la tïnerete
Pan-la batranete
Pan-la batranete

Versuri uraturi - Plugusorul traditional

Versuri uraturi - Plugusorul traditional


Urare traditionala la romani in preajma Anului Nou, plugusorul a pastrat scenariul ritualic al unei invocari magice cu substrat agrar. El e intotdeauna insotit de strigaturi, pocnete de bici si sunete de clopotei, dar plugul adevarat, tras de boi, a fost inlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai usor de purtat, sau de buhaiul care imita mugetul boilor. Textul plugusorului si-a pirdut astazi caracterul de incantatie magica.Recitata intr-un ritm vioi, urarea devine tot mai vesela, mai optimista, pe masura ce se apropie de sfarsit.



Buna seara, c-a-nserat,
Noi cu plugul ne-am luat,
Pe la case, ca si an,
Cum a zis badea Traian.
La multi ani cu sanatate
Sa va dea Domnul de toate.
La multi ani sa traiti
Sa va gasim fericiti.
Haisa, cea, hais....hais.
Nu venim cu vreun gand rau,
Ci v-aducem pe Dumnezeu.
Noul An sa vi-l vestim,
Azi cand cel vechi il sfarsim
Zile bune sa va dea
Dumnezeu din mila sa!
Haisa...cea.Haisa...hais!



Noul An care-a venit
Nu stim daca-i fericit,
Dar prin anii ce-au trecut,
Tot mai batrani v-ati facut
Maine, poate cine stie,
Vor fi toti in vesnicie!
Multi ani sa traiti!
Multi ani fericiti!
Cat de grele suferinti
V-au lovit pe voi, parinti,
Dar pe toate le-ati rabdat,
Domnul sfant v-a ajutat;
Ne-ati crescut plugari de neam,
Ca sa va urmam la geam
Hais... cea.Hais...hais.
Voi va duceti dragi parinti,
Cu anii de suferinti;
Noi ramanem dupa voi,
Langa plug si langa boi,
Sa va pomenim oricand,
Cat voi trai pe pamant!
Multi ani sa traiti,
Multi ani, fericiti!
Nu mai este inca alta
Noapte sfanta ca aceasta.
Noi uram pentru colaci,
Nu inghebam pentru pitaci,
Ci pastram obiceiuri bune,
De pe vremurile strabune
Hais... cea.Hais...hais.
Am venit ca fiecare,
Sa va facem o urare:
O urare din strabuni,
Caci ei au fost oameni buni
Si-au pastrat cu-nsufletire
Obiceiuri de iubire.
Multi ani sa traiti,
Multi ani, fericiti!
Plugurelul mititel,
Cu rotitele de fier,
Trag baietii vartos, la el
Plugurel cu sase boi:
Cei dinainte,
Cu coarnele frante.
Cei de la mijloc
Cu stele de busuioc,
Cei de la roata,
Cu coarnele-n volta!
Hais... cea.Hais...hais.
De urat, am mai urat,
Dara ni-i c-om insera,
Pe la curtile nevoastre;
Departe de casele noastre;
Ca suntem infrigurati
Si cu daruri incarcati
Hais... cea.Hais...hais.
Noi suntem de prin Bacau,
De pe muntele Ceahlau,
Unde brazii ne-amintesc,
Obiceiul crestinesc
Si e vremea, dragi parinti
Sa va lasam fericiti,
Multi ani sa traiti,
Multi ani, fericiti!
Busuioc verde pe masa,
Ramai gazda sanatoasa
Anul Nou ce-ati asteptat
Sa va fie imbelsugat,
Tot cu grau si cu porumb,
Daruit de Domnul Sfant.
Haisa... cea.Hais...hais.
Busuioc verde pe jos,
Ramaneti toti sanatosi.
Casa sa va fie plina,
De a cerului lumina,
Ziua Sfantului Vasile,
Sa va fie tot spre bine...
Multi ani sa traiti,
Multi ani, fericiti!

Versuri Sorcova


Versuri Sorcova

De Anul Nou copii poarta o crenguta inmugurita de copac sau o sorcova confectionata dintr-un bat in jurul caruia s-au impletit flori de hartie colorata. Numele de sorcova vine de la cuvantul bulgar surov (verde fraged), aluzie la ramura abia imbobocita, rupta odinioara dintr-un arbore. Inclinata de mai multe ori in directia unei anumite persoane, sorcova joaca intrucatva rolul unei baghete magice, inzestrate cu capacitatea de a transmite vigoare si tinerete celui vizat.Textul urarii, care aminteste de o vraja, nu face decat sa intareasca efectul miscarii sorcovei.

Sorcova, vesela,
Să trăiti, să-mbătrâniti,
Ca un păr, ca un măr,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca otelul.
La anul si la multi ani!

Sorcova, vesela,
Sa traiti, sa-mbatrâniti,
Ca un mar, ca un par
Ca un fir de trandafir.
Ca merii, ca perii,
În mijlocul verii;
Ca vita de vie
La Sfânta Marie
Tare ca piatra,
Iute ca sageata
Tare ca fierul
Iute ca otelul.
Vacile laptoase,
Oile lânoase,
Porcii unsurosi
Copii sanatosi
Câte cuie sunt pe casa
Atâtia galbeni pe masa.
La anul si la multi ani!

Sa traiti, sa traiti,
Întru multi ani fericiti
Si ca pomii sa-nfloriti
Si ca ei sa-mbatrâniti
Si ca toamna cea bogata;
Fie casa-ndestulata.
Tot cu mesele întinse,
Cu facliile aprinse,
Sa petreceti împreuna,
Pâna-n veci cu voie buna

Sorcova
Vesela,
Sa traiti
Sa-mbatrâniti,
Ca un mar,
Ca un par,
Ca un fir
De trandafir.
Câte pietricele
Atâtea mielusele;
Câti bolovani
Atâtia cârlani
Câte cuie sunt pe casa,
Atâtia galbeni pe masa.;
Cât grâu în ogor,
Atâtea vite-n obor;
Câte paie-n batatura,
Atâtia copii în patura;
Cât par într-un cojoc,
Atâtia copii la foc;
Câta frunza pe umbrar,
Atâtia bani în buzunar!




Popular Posts